- ortocéntru
- s. n., pl. ortocéntre
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
ortocentru — ORTOCÉNTRU, ortocentre, s.n. Punctul de întâlnire a înălţimilor unui triunghi; punctul de întâlnire a înălţimilor unui tetraedru cu muchiile opuse perpendiculare. – Din fr. orthocentre. Trimis de ionel bufu, 15.05.2004. Sursa: DEX 98 ortocéntru … Dicționar Român
ortocentric — ORTOCÉNTRIC, Ă, ortocentrici, ce, adj. (Despre tetraedre) Care are un ortocentru. – Ortocentru + suf. ic. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ortocéntric adj. m., pl. ortocéntrici; f. sg. ortocéntrică … Dicționar Român